Filtru antidedublare

Un filtru antidedublare sau filtru antialias este un filtru folosit înaintea eșantionatorului de semnal, pentru a restrânge lărgimea de bandă a unui semnal în vederea satisfacerii aproximative a teoremei eșantionării.

Din moment ce teorema susține că interpretarea neambiguă a semnalului din eșantioanele sale este posibilă când puterea frecvențelor deasupra frecvenței Nyquist este zero, un filtru antidedublare real, în general nu poate satisface complet teorema.

Un filtru antidedublare realizabil va permite în mod tipic apariția dedublării într-o anumită măsură; cantitatea de dedublare care se ivește depinde de cât de bun este filtrul și de care este conținutul frecvenței semnalului de intrare.

Filtrele antidedublare sunt folosite în mod comun la intrarea sistemelor de procesare numerică a semnalelor, de exemplu în sistemele de digitizare a sunetului; filtre similare sunt folosite ca filtre de reconstrucție la ieșirea unor asemenea sisteme, de exemplu în aparatele de redare a muzicii. În cazul din urmă, filtrul este pentru a preveni dedublarea în conversia eșantioanelor înapoi într-un semnal continuu, unde, din nou, respingerea perfectă a benzii de oprire ar fi necesară pentru a garanta zero dedublare.

Imposibilitatea teoretică de a realiza filtre perfecte nu este un mare impediment în practică, totuși considerațiile practice duc într-adevăr la alegeri de proiecție a sistemului precum supraeșantionarea pentru a facilita realizarea filtrelor antidedublare „îndeajuns de bune”.


Developed by StudentB